Ești pregătită să apelezi la ajutor pentru îngrijirea copiilor tăi?


Warning: Use of undefined constant full - assumed 'full' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home2/sitter/blog.sitter.ro/wp-content/themes/sitter/single.php on line 14
relatia parinte copil
Lectură de: 4 minute

Încă din primul moment în care părăsim incinta spitalului împreună cu primul copil, câteva lucruri devin extrem de clare:

  1. Suntem sub-calificați și
  2. Suntem cei mai buni părinți pentru omulețul nostru.

Am fost aruncați în această aventură fără experiență și cu calificări care ridică semne de întrebare.

Și totuși, în fiecare zi ne descurcăm. Cumva copiii noștri cresc (atât de repede), învață (atât de mult), vorbesc (atât de tare) și ne depășesc.

Și apoi, este timpul să predai ștafeta.

Cum mă pregătesc pentru a preda ștafeta îngrijirii copiilor mei

Unele familii trebuie să își lase copiii în grija altei persoane extrem de devreme. Alții așteaptă un an, doi, sau douăzeci (ar fi bine să nu, totuși).

Nu pot exista niciodată suficiente cercetări, certificări, verificări de fond sau vizite la fața locului pentru a atenua acest instinct primordial și anume, sentimentul de frică. Copilul – care a depins de partenerul tău și de tine pentru aproape totul – este acum în grija altcuiva. Chiar dacă întârziați această eliberare până la vârsta adultă, în cele din urmă copilul își absolvă propria grijă și va veni timpul să procedați la fel.

Nimic nu te poate pregăti pentru asta.

Și este 100% în regulă.

Suport pentru găsirea îngrijirii copiilor

Pentru munca practică de găsire a unui îngrijitor pentru copii, există diverse soluții. Oriunde v-ați afla, există cu siguranță măcar un grup regional de Facebook, dacă nu chiar mai multe, din care să alegeți, site-uri de anunțuri și cel puțin o platformă online excelentă de îngrijire a copiilor.

Dar munca emoțională îți revine ție, partenerului tău și poate terapeutului.

Predarea controlului nu este ceva care ne vine natural. Și asta fără a ține cont de câteva milioane de ani de instincte biologice.

Așadar, cum predăm ștafeta îngrijirii copilului, altcuiva?

  1. Nu uita că nu deții controlul
  2. Amintește-ți că numărul 1 este în regulă
  3. Recunoaște că tu și copilul tău aveți nevoie de alte persoane
  4. Bucurați-vă de timpul pe care îl aveți împreună

Nu sunt în control

Ne ajută să începem prin a ne aminti că nu deținem controlul – nu chiar. Nicio cantitate de căptușeală de protecție, ori reguli de creștere nu pot menține copilul complet izolat de pericolele lumii exterioare.

Ce întărire mai bună pentru acest adevăr incomod decât o pandemie globală?

Da, dacă am avut amăgiri cu privire la puterea de protecție în trecut, ultimii 1-2 ani le-au spulberat cu totul.

Clar nu este un articol despre COVID, știm că tot ceea ce ați citit și fiecare conversație pe care ați avut-o în ultimele 18 luni a fost despre COVID și este un subiect suprasaturat.

Anul școlar a început. Școala arată altfel anul acesta. Din nou, pentru al treilea an consecutiv. Și, mai ales pentru cei cu copii sub 12 ani, este plin de anxietate și complicații.

Dar oare nu e așa mereu?

Dacă nu ar fi COVID, la ce gând te-ai stresa și îngrijora pentru copiii tăi?

Eliberarea de control este perfect normală

Să ne reamintim că a nu fi pe deplin în control este în regulă – și, în general, mai bine pentru copiii tăi (și pentru tine). Este bine să îți îmbrățișezi capacitățile, dar este bine și să-și amintești limitările tale. Speri pentru copiii tăi să fie mai buni decât tine, în toate modurile posibile. Dar dacă le controlezi pe deplin mediul și experiențele, cum se poate întâmpla asta?

Această aparență de control este un miraj.

Eu nu sunt îndeajuns; ei bine, nimeni nu este.

Este logic pentru copil să nu ajungă să învețe vreodată cu adevărat o limbă pe care noi nu o vorbim, să nu înțeleagă situații pe care nu îl împărtășesc sau să empatizeze pe deplin cu o perspectivă pe care nu o posedă.

Da, oricât de greu ar fi să recunoaștem uneori, nu suntem suficienți pentru copiii noștrii. Este în regulă – nici pentru noi nu este suficient. Avem nevoie mai mult decât unul de celălalt pentru a crește și a prospera. Eliberarea copiilor în grija altcuiva – în cele din urmă, poate să ajute ambele părți.

Există o parte frumoasă în a te detașa puțin, oferindu-le mai mult spațiu pentru a greși, a învăța și spațiu pentru a te surprinde, pentru a-ți arăta cât de bine pot să se susțină și să se adapteze singuri până la urmă. O parte din a fi cel mai bun părinte pentru copilul tău este să le oferi libertate și să le oferi oportunități de a învăța de la ceilalți.

Și, la nivel practic, personal, veți avea și mai mult spațiu: libertatea de a urmări alte lucruri, de a redescoperi părți pe care le-ați pus la păstrare.

În loc de concluzii:

Nu îți fie teamă să ceri ajutor!

Este mult mai ușor să ne bucurăm de copii noștri și de timpul petrecut în familie, dacă prioritizăm existența momentelor doar pentru noi.

Nu ne dăm seama imediat, dar adesea, când luăm personal micile certuri cu copiii, când simțim că nu mai avem răbdare și suntem depășiți, de fapt resimțim propriile probleme, lipsa timpului nostru, de reîncărcare a bateriilor.

Acesta este momentul în care ar trebui, fără dar și poate, să cerem ajutor (poate chiar partenerului) sau să externalizăm.

Asta poate însemna să aducem pe cineva câteva ore să curețe casa, astfel încât să putem lucra în timp ce copii dorm și să ne putem juca cu ei când se trezesc, sau poate însemna și angajarea unei bone ocazionale, pe timpul serii, sau pur și simplu să lăsăm copii la grădiniță, la program prelungit.

Doar tu știi ce este mai bine pentru tine și cum să te întorci la o stare de echilibru.

Nu te epuiza încercând să le faci tu pe toate, în timp record; renunță la control și bucură-te de timpul câștigat!

( Articol vizualizat de:52 ori ; 1 vizualizări astăzi )

P.S: Sharing is caring!❤️ Poate sunt și alte persoane pe care le-ar ajuta acest articol